Conferințe

Teatrul Național București va marca anul comemorativ Brâncoveanu printr-o dublă manifestare desfășurată duminică, 26 octombrie 2014, la Sala Mică, de la ora 11:00. În cadrul acestui eveniment va avea loc conferința Un veac valah între martiri și trădări, susținută de Acad. Răzvan Theodorescu, urmată de spectacolul-lectură Cină cu soarele sus de Gheorghe Truță, regia Răzvan Popa.

Despre conferință„Mucenicia Brâncovenilor încheie un secol de inteligentă și oportunistă politică a elitelor valahe unde s-au întâlnit, rând pe rând, așteptarea izbăvirii de Turcocrație dinspre «împărăția Chesarului» - adică a Habsburgilor – sau dinspre «moscalii» dinastiei Romanov. S-au mai întâlnit cu această politică negocierea inteligentă, trădarea la tot pasul, speranța, disperarea, bejenia și magnificența unui trai strălucit pe marginea prăpastiei. A fost momentul care a creat definitiv mentalitatea noastră premodernă, prefigurând secolul fanariot, cel al unei culturi strălucite, al unor sincronisme europene și al unei vieți în genunchi.” Acad. Răzvan Theodorescu

Despre Răzvan Theodorescu

S-a născut înBucurești, la 22 mai 1939.

Studii: 1955-1963 - Facultatea de Istorie a Universității din București (cu întrerupere în perioada 1959 - 1961 din cauza exmatriculării din Universitate pe motive politice, în acest răstimp a fost muncitor necalificat).

Activitate profesională: Istoric al culturii, istoric de artă; Doctor în științe istorice (1972); Cercetător științific la Institutul de Istoria Artei al Academiei (1963-1987); Profesor universitar la Universitatea de Arte din București (din 1990); Secretar General al Asociației de Studii Sud-Est Europene AIESEE (din 1994).

Funcții publice:Președinte al Radioteleviziunii (1990- 1992);Membru al Consiliului Național al Audiovizualului (1992- 2000); Ministru al Culturii și Cultelor (2000- 2004)

Membru al unor asociații profesionale:Membru corespondent (din 1993) și titular (din 2000) al Academiei Române;Membru        Corespondent al Societății Arheologice din Atena (din 1990);Cavaler (din 1997) și Comandor (din 2003) al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze; Membru corespondent (din 1998) și titular ( din 2002) al Academiei Europene de Știință, Arte și Litere; Membru al Academiei de Științe al Republicii Albania (din 2006) și a Academiei de Științe și Arte a Macedoniei ( din 2006);Mare Ofițer al Ordinului Național pentru Merit (din 2000);Doctor Honoris Causa a nouă universități

Lucrări publicate:

Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești – secolele X- XIV, Editura Academiei, București, 1974; Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400- 1400), Editura Meridiane, București, 1976; Itinerarii medievale, Editura Meridiane, București; Piatra Trei Ierarhilor, Ed. Meridiane, București, 1979; Istoria văzută de aproape, Ed. Sport-Turism, București, 1980; Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550- 1800), I- II, Ed. Meridiane, București, 1992; ed. a II-a, Princeps Edit, Iași, 2006; Drumuri către ieri, ed. Fundației Culturale Române, București, 1992; Cele 900 de zile ale "manipulării", Ed. Tinerama, București, 1993; La peinture murale moldave des 15-ème et 16-ème siècles, Ed. UNESCO, București, 1995; Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est européene, Ed. Enciclopedică, București, 1999; Picătura de istorie, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999; Constantin Brâncoveanu între "Casa Cărții" și "Ievropa", Ed. Rao, București, 2006; Europa noastră și noi, Ed. Capitel, București, 2008; Regards d'historien, Ed. Enciclopedică, București, 2009

Circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate

Premii:
Premiul Bernier al Institutului Franței;
Premiul Herder al Universității din Viena

Cină cu soarele sus de Gheorghe Truță

(Spectacol-lectură)

Brâncoveanu – Marius Bodochi
Doamna Marica – Maria Teslaru
Constantin – Gavril Pătru
Ștefan – Ioan Andrei Ionescu
Radu – Lari Giorgescu
Matei – Silvana Mihai
Ianache Văcărescu – Mihai Verbițchi
Mustafa – Eugen Cristea

Regia: Răzvan Popa  
Muzică live: Adrian Naidin

Într-un text emoționant, Gheorghe Truță imaginează ultima zi a Brâncovenilor pe pământ românesc, înainte de plecarea spre temnițele din Constantinopol. De la miezul zilei până la apusul soarelui, domnitorul, cunoscând dintr-un vis premonitoriu martiriul pe care îl va suferi întreaga familie, le va cere fiilor săi credință și demnitate până în ultima clipă a vieții.

Despre autor

Gheorghe Truţă s-a născut la 1 iunie 1958, în localitatea Călui, județul Olt. Astăzi locuiește în Lupeni, județul Hunedoara, unde este profesor de matematică.
Debut literar cu nuvela A doua povestire a Pădurii în Luceafărul, iunie 1977. Din 1993 este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.

Apariţii editoriale:

Oraşul, roman, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982 ; Pagoda, proză, Editura de Vest (Facla), Timişoara, 1992.; Raiul șobolanilor, roman, Editura Matinal – Panorama, Petroşani – Bucureşti, 1999 ; Teatru – piese jucate, premiate sau interzise, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003; Îngere, vii?, roman, Editura Aius, Craiova, 2010; Alice nu ştie să moară, teatru, Editura Aius, 2010.

Premii literare (selecție):

Premiul de debut al editurii Albatros pentru romanul Oraşul (1980); Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Proză, pe anul 1992, pentru volumul Pagoda ; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Dramaturgie, pe anul 1995, pentru piesele jucate: Marea brambureală şi Crângul albastru ; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Roman, pe anul 1999, pentru romanul Raiul şobolanilor ; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Dramaturgie, pe anul 2003, pentru volumul Teatru –piese jucate, premiate sau interzise;Piesa Catedrala a fost nominalizată de către UNITER pentru „Cea mai bună piesa românească a anului 1999”; Laureat al mai multor concursuri de dramaturgie din țară.

I s-au reprezentat următoarele piese:

Marea brambureală (1995, Teatrul Bacovia din Bacău, regia Mihai Manolescu); Crângul albastru (1996, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Republica Moldova, regia Ion Cibotaru); Alice nu ştie să moară (2005, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, regia Mircea Cornişteanu); Marea brambureală (2005, Teatrul de Artă Dramatică Deva, regia Boris Melinti); Patru surori (2012, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Republica Moldova, regia Ion Marcoci); Călătorie în ţara basmelor (2012, Teatrul de Stat I. D. Sîrbu, Petroşani, regia Boris Melinti); Călătorie în ţara basmelor, (2013, Teatrul Vasilache, Botoşani,   regia Valentin Dobrescu); Simfonie pentru flaut şi nimeni (2014, Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, regia Laurenţiu Calomfirescu)