Zâmbet şi lacrimi, amintiri şi vechi conflicte, caractere şi tipologii distincte, replică spirituală, pentru bucuria unei seri de neuitat. 14 femei orgolioase, 14 destine actoriceşti. O tulburătoare poveste despre condiţia artistului pentru care scena rămâne doar o amintire, într-un spectacol cu mari actriţe ale scenei Naţionalului.

Eroinele lui Noel Coward au aşteptat la arlechinul teatrului (adică să intre în scenă la propriu) cea mai mare parte a vieţii. Căci toate au fost actriţe, nu puţine bune şi celebre. Foarte diferite ca înzestrări, ca temperament, ca destin personal, ca notorietate - aceste foste slujitoare ale teatrelor de proză, operetă, music-hall au ajuns, toate, în aceeaşi situaţie: aceea de a aştepta, împreună, într-o casă a artiştilor pensionari (şi săraci, evident), „ ieşirea din scenă, de data aceasta din marea scenă a existenţei.
În această dureroasă aşteptare – ele se confruntă cu prăbuşirea iluziilor, cu solitudinea, cu uitarea, cu anevoinţele vârstei, cu bolile bătrâneţii, şi chiar cu ameninţarea totalei alienări.